Sursă: Hotnews.ro
Unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru pacienții români a fost recent readus în discuție: ritmul în care tratamentele noi devin compensate în sistemul național de sănătate.
Citește și: Poliția Slatina a informat patru minori despre consecințele violenței după un incident din iulie
Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM, a subliniat că procesul administrativ pentru aprobare și compensare durează peste trei ani, mult peste media europeană de aproximativ 18 luni. În Cehia, acest proces se finalizează în circa 685 de zile, în timp ce în România, timpul de așteptare depășește această cifră, afectând grav pacienții cu boli grave.
De ce întârzie accesul la medicamente inovatoare în România?
Conform raportului Patients W.A.I.T. 2025, realizat de IQVIA pentru EFPIA, România se află pe ultimul loc în UE la accesul la medicamente noi, cu mai puțin de 20% din tratamentele aprobate european fiind disponibile pentru pacienți. Această întârziere nu se datorează lipsei de medicamente, ci problemelor structurale ale sistemului administrativ și financiare.
- România investește doar 4% din PIB în sănătate, sub media regională și europeană
- Cheltuielile publice pentru medicamente sunt printre cele mai mici din Europa, doar 138 euro pe cap de locuitor
- Plățile din buzunarul pacientului acoperă aproximativ 23% din totalul cheltuielilor de sănătate
- Finanțarea medicamentelor inovatoare este aproape inexistentă și nesustenabilă
- Costurile pentru sistem se mută în spitale, unde cheltuielile sunt cele mai mari
Impactul întârzierii tratamentelor asupra sistemului de sănătate
Întârzierea în aprobare și compensare duce la agravarea stării pacienților, creșterea costurilor pentru spitale și reducerea șanselor de recuperare. Sistemul de sănătate din România se află sub presiune constantă, iar performanțele în indicatori precum mortalitatea la 30 de zile după infarct sunt printre cele mai slabe din Europa.
Astfel, blocajul administrativ nu doar că afectează direct pacienții, ci și fragilizează întregul sistem, generând costuri suplimentare și reducând eficiența tratamentului. Soluțiile necesită reforme structurale și creșterea investițiilor în sănătate pentru a asigura acces rapid la inovație și tratamente eficiente.
În concluzie, sistemul românesc de sănătate are nevoie de o reformă profundă pentru a reduce timpul de aprobare și a crește predictibilitatea finanțării, astfel încât pacienții să beneficieze de tratamentele de care au nevoie în timp util.