Sursă: Hotnews.ro
Pe fondul creșterii îngrijorărilor legate de dependența digitală, Uniunea Europeană urmărește dezvoltarea unei infrastructuri suverane de inteligență artificială (AI), cu scopul de a fi operațională până în 2028. În acest sens, Comisia Europeană a lansat o cerere de oferte pentru finanțarea a șapte gigafabrici de AI în Europa, în contextul competiției globale pentru modele avansate de inteligență artificială.
Citește și: Cercetătorii au creat un asfalt ecologic care rezistă 20 de ani folosind zgură de oțel
Gigafabricile de AI sunt centre de calcul extrem de mari, echipate cu cipuri de ultimă generație, specializate pentru a antrena cele mai avansate modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM-uri). Acestea necesită prelucrarea a trilioane de puncte de date, fiind esențiale pentru reducerea dependenței UE de furnizorii externi de servicii cloud și cipuri. În timp ce SUA și China avansează rapid în construirea unor astfel de centre, Bruxellesul intenționează să recupereze decalajul, după planurile anunțate de Ursula von der Leyen în februarie 2025, la Summitul de la Paris.
Proiectul gigafabricilor de AI în Europa
Inițiativa a atras interesul a 76 de consorții din sectorul privat, care doresc să depună propuneri pentru construirea acestor centre de calcul. Pentru a asigura o distribuție geografică echilibrată, Comisia a extins numărul de gigafabrici de la patru sau cinci la șapte. Cu toate acestea, proiectul se confruntă cu probleme financiare majore, fiind criticată pentru amânări repetate și pentru ritmul lent de dezvoltare.
- Inițial, UE intenționa să aloce 20 de miliarde de euro pentru proiect
- Finanțarea publică a fost redusă la aproximativ o treime din investiție
- Restul de două treimi va veni din sectorul privat
- Bruxelles-ul va contribui cu circa 5 miliarde de euro, restul fiind asigurat de țările membre
- Procesul de achiziții publice s-a desfășurat în două faze, cu o abordare eșalonată
Probleme financiare și impactul asupra strategiei UE
Reducerea fondurilor alocate a generat critici, fiind considerată o încetinire a ritmului de dezvoltare al Europei în domeniul AI. În condițiile în care concurența globală se intensifică, lipsa fondurilor poate afecta capacitatea UE de a construi infrastructura necesară pentru a recupera decalajul față de SUA și China. În prezent, Bruxelles-ul urmează să contribuie cu circa 5 miliarde de euro, iar restul investiției va fi asigurat de țările membre, ceea ce ridică întrebări despre sustenabilitatea și eficiența acestui proiect pe termen lung.
În concluzie, planul UE pentru șapte gigafabrici de AI de ultimă generație reprezintă o inițiativă ambițioasă, dar dificultățile financiare pot limita impactul și implementarea sa. Rămâne de văzut dacă fondurile alocate vor fi suficiente pentru a asigura succesul acestei strategii de suveranitate digitală.