Sursă: Zf.ro
România are cea mai scurtă durată a vieții profesionale din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. Un angajat din țară petrece în medie 32,7 ani pe piața muncii, fiind cu aproape 5 ani mai puțin decât media UE.
În 2025, durata medie a vieții profesionale în Uniunea Europeană a crescut la 37,5 ani, față de 37,2 ani în anul anterior. Această creștere reflectă o tendință de creștere față de 2016, când media europeană era de 35,2 ani. În șapte țări din UE, această durată depășește pragul de 40 de ani, conducând Olanda cu 44 de ani și Suedia cu 43,4 ani.
Care sunt țările cu cea mai lungă durată a vieții profesionale în UE?
Potrivit datelor Eurostat, cele mai lungi durate ale vieții profesionale se înregistrează în Olanda, cu 44 de ani, urmată de Suedia și Danemarca, cu 43,4 și, respectiv, 42,6 ani. Estonia, Irlanda, Germania și Finlanda completează topul cu peste 40 de ani.
- Olanda: 44 de ani
- Suedia: 43,4 ani
- Danemarca: 42,6 ani
- Estonia: 41,5 ani
- Irlanda: 40,7 ani
- Germania: 40,2 ani
- Finlanda: 40,1 ani
Ce impact are această situație asupra pieței muncii din România?
Durata scurtă a vieții profesionale în România indică o posibilă instabilitate sau dificultăți în menținerea angajaților pe termen lung. Aceasta poate duce la o forță de muncă mai tânără, dar și la provocări în planul sustenabilității sistemului de pensii și al asigurărilor sociale.
Potrivit experților, această situație poate determina o creștere a mobilității pe piața muncii, dar și o nevoie mai mare de politici active de angajare și de formare profesională pentru a menține competitivitatea economică. În plus, ponderea tinerilor care nu studiază și nu lucrează în 2025 a fost semnificativă, atingând circa 19,2%, ceea ce accentuează aceste tendințe.
În concluzie, datele Eurostat evidențiază o realitate dificilă pentru România în contextul european, fiind nevoie de măsuri pentru prelungirea duratei de activitate și pentru creșterea calității vieții profesionale a angajaților.
Eurostat și Institutul Național de Statistică monitorizează aceste evoluții pentru a sprijini elaborarea politicilor publice în domeniu.