Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu-Remus Moldovan, a declarat sâmbătă că analiza necesarului real de paturi de spitalizare este un proces inevitabil și esențial, în contextul propunerii de reducere cu 20% a acestora în următorii trei ani.
Într-un comunicat remis presei și citat de Agerpres, Moldovan a subliniat că, din cauza sistemului actual, multe spitale mențin artificial un număr mare de paturi, influențate de sumele maximale contractate cu casele de asigurări. Această situație a dus la dezechilibre majore în schemele de personal și în distribuția resurselor.
Citește și: Cercetătorii au creat un asfalt ecologic care rezistă 20 de ani folosind zgură de oțel
Potrivit declarațiilor oficialului, în următorii trei ani, aproximativ 4.600 de paturi trebuie reduse chiar în acest an, pentru a corela oferta cu nevoile reale ale populației și activitatea spitalelor. El a adăugat că reducerea trebuie făcută în mod strategic, în funcție de analiza fiecărui spital în parte, în colaborare cu direcțiile de sănătate publică și casele de asigurări.
Reducerea paturilor de spital, o măsură necesară și corectă?
Președintele CNAS a explicat că reducerea nu vizează paturile utilizate efectiv pentru pacienți, ci cele care rămân constant neocupate și distorsionează finanțarea sistemului sanitar. În plus, a menționat că unele spitale pot și doresc să reducă sute de paturi, pentru a evita supradimensionarea și gestionarea ineficientă.
- Reducerea cu 20% a paturilor în următorii trei ani
- Numărul de paturi de paliație estimat a fi redus cu aproximativ 4.600 în acest an
- Deficitul estimat de 3.000 de paturi de paliație în România
- Finanțarea pentru Institutul Oncologic București, acoperind necesarul lunar de peste 11 milioane de lei
- Stocul actual de 811.020 lei la 31.03.2026, cu suplimentări și acte adiționale aprobate
Situația financiară a spitalelor și impactul reducerii paturilor
Horațiu-Remus Moldovan a clarificat că problemele de la Institutul Oncologic București nu sunt legate de lipsa fondurilor, ci de modul în care acestea sunt gestionate. El a subliniat că finanțarea trebuie reorganizată pentru a evita situații precum cele semnalate, și nu trebuie să se ajungă la reducerea efectivă a resurselor pentru pacienți.
De asemenea, oficialul a evidențiat că, în prezent, există un deficit de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce determină mulți pacienți să rămână acasă, fără suport medical adecvat. În următorii ani, CNAS intenționează să încurajeze spitalele să propună paturi de paliație, domeniu grav subdimensionat în sistemul românesc.
Reforma sistemului de sănătate, inclusiv reducerea paturilor neutilizate, reprezintă un pas necesar pentru echilibrarea resurselor și îmbunătățirea calității serviciilor medicale. Autoritățile subliniază că această schimbare trebuie să fie fundamentată pe analize detaliate și adaptată nevoilor reale ale pacienților și ale sistemului.