În 2025, Olt a înregistrat un record istoric în instalările de energie regenerabilă, însă, paradoxal, producția totală de energie a scăzut semnificativ, atingând cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, conform datelor Transelectrica.
Astfel, în ciuda celor 1.240 MW montați în proiecte solare de mari dimensiuni, seceta severă de anul trecut a avut un impact major asupra producției hidroenergetice, care a pierdut 14% din volumele de energie generate. În același timp, sectorul de cărbune și gaze naturale a avut o pondere de doar o treime din totalul mixului energetic, influențată și de închiderea capacităților vechi.
Citește și: Cercetătorii au creat un asfalt ecologic care rezistă 20 de ani folosind zgură de oțel
Potrivit datelor oficiale, în 2025 s-au scos din funcțiune 857 MW de capacitate din centralele pe cărbuni, în timp ce sistemul energetic național a încheiat anul cu o capacitate totală de 19.178 MW. Aceasta reprezintă o creștere de 567 MW față de finalul anului 2024, însă impactul negativ al secetei a fost resimțit în întreaga industrie.
De ce a scăzut producția de energie în 2025 în ciuda investițiilor în regenerabile?
Seceta extremă a afectat în mod direct hidrocentralele, care au înregistrat o reducere semnificativă a volumelor de energie produse. În plus, închiderea unor capacități vechi de cărbune a redus disponibilitatea de energie pe bază de combustibili fosili, accentuând dependența de importuri.
- Montarea a 1.240 MW în proiecte solare
- Pierdere de 14% din volumele hidroenergetice
- Închiderea a 857 MW de capacitate pe cărbuni
- Creșterea capacității totale cu 567 MW față de 2024
- Maximul importurilor de energie din ultimii cinci ani
Impactul asupra prețurilor și perspectivele energetice ale Oltului
Reducerea producției interne a dus la creșterea prețurilor, importurile atingând niveluri maxime, ceea ce afectează consumatorii și economia locală. Autoritățile și companiile energetice analizează măsuri pentru a contracara aceste efecte și pentru a diversifica sursele de energie.
Reacțiile oficiale indică o nevoie urgentă de investiții în infrastructură și tehnologii de adaptare la condițiile climatice extreme, pentru a asigura securitatea energetică a județului și a întregii țări.
Pe termen mediu și lung, se preconizează o reevaluare a mixului energetic, cu accent pe creșterea capacităților de energie regenerabilă și pe reducerea dependenței de combustibili fosili importanți.