Sursă: Zf.ro
În finalul anului 2024, guvernul de la București a aprobat un plan de ajustare structurală pentru reducerea deficitului bugetar, care urma să se încheie în 2031. Conform acestui plan, veniturile mai mari și cheltuielile mai mici urmau să contribuie la scăderea deficitului de la 9,3% din PIB în 2024 la 2,5% în 2031.
Citește și: Cercetătorii au creat un asfalt ecologic care rezistă 20 de ani folosind zgură de oțel
Însă, realitatea economică a făcut ca aceste estimări să nu se confirme. Creșterea economică anticipată de peste 2% anual nu s-a materializat, iar în 2024 s-a înregistrat o creștere de doar 0,9%. În 2025, avansul a fost de 0,7%, iar în 2026, creșterea va fi aproape de zero sau chiar negativă, conform datelor oficiale.
Impactul asupra cheltuielilor bugetare
Din cauza veniturilor sub așteptări, efortul de reducere a deficitului a fost preluat de cheltuieli. Acestea trebuie operate, chiar dacă veniturile nu au crescut conform prognozelor inițiale. Astfel, ajustările bugetare vor continua, iar efortul de reducere a deficitului va fi prelungit până în 2031.
- Veniturile au crescut cu doar 0,9% în 2024
- Creșterea economică în 2025 a fost de 0,7%
- Proiecțiile pentru 2026 indică o creștere aproape de zero
- Reducerea deficitului va fi mai dificilă decât s-a estimat inițial
- Cheltuielile trebuie operate pentru a respecta planul de ajustare
Ce urmează pentru economia românească?
Realitatea fiscală a făcut ca planul de ajustare până în 2031 să fie mai dificil de realizat. Comisia Europeană a respins legea salarizării unitare, iar presiunea asupra cheltuielilor bugetare va continua. În aceste condiții, reducerea deficitului va necesita măsuri suplimentare și o gestionare mai strictă a resurselor publice.
În concluzie, anul 2026 nu reprezintă sfârșitul constrângerilor bugetare, ci doar un pas în continuarea eforturilor de ajustare fiscală, care vor trebui menținute încă cel puțin alte cinci ani pentru atingerea obiectivelor stabilite.