Sursă: Mediafax.ro
Odată cu oprirea ambelor unități de la Cernavodă, România a pierdut temporar aportul unei surse care asigură, în mod obișnuit, aproximativ 20% din producția națională de energie electrică. Această situație a obligat țara să acopere din importuri o parte din necesarul de energie, presiunea devenind evidentă în orele de vârf, seara, când producția fotovoltaică scade accelerat și ajunge, practic, la zero.
Citește și: Prețurile carburanților în România, luni, 5 octombrie 2026: benzină și motorină aproape de 11 lei
Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, se confruntă cu provocări majore. Capacitățile pe lignit sunt retrase treptat, în baza angajamentelor de decarbonizare asumate de statul român în fața Comisiei Europene. De aceea, pentru siguranța Sistemului Energetic Național, rămân esențiale sursele interne care pot asigura producție atunci când alte capacități nu sunt disponibile.
Ce măsuri sunt luate pentru a asigura energia?
În acest context, grupul 4 de la Termocentrala Rovinari a fost repus în funcțiune luni, 17 august, și a început să livreze energie în Sistemul Energetic Național în jurul orei 15.00. Potrivit datelor Transelectrica, luni, în intervalul de vârf 19.00-21.00, producția de energie electrică pe bază de cărbune a depășit 1.000 MW. Puțin înainte de ora 20.00, cărbunele furniza 1.014 MW din necesarul de 6.910 MW.
- Producția internă asigura 5.259 MW.
- Aproximativ 1.650 MW erau acoperiți din importuri.
- Spre finalul perioadei de vârf, necesarul de energie a ajuns la 7.029 MW.
- Producția de energie electrică pe bază de cărbune a crescut la 1.084 MW.
- Importurile au coborât la 1.293 MW.
Rolul Complexului Energetic Oltenia în securitatea energetică
Despre rolul Complexului Energetic Oltenia în securitatea energetică a României, Mediafax a stat de vorbă cu Victor Banța, doctor în management, cu experiență în sectorul energetic și membru al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Acesta a subliniat că securitatea energetică nu se construiește din capacități scrise pe hârtie, ci din megawați care pot intra efectiv în sistem atunci când este nevoie de ei.
Victor Banța a afirmat că, deși nu vrea să idealizeze cărbunele, România trebuie să se decarbonizeze și să găsească soluții viabile pentru a menține stabilitatea sistemului energetic în această tranziție.